7 fenomene astronomice spectaculoase

#1. Luna Abastră, 31 iulie
Termenul de Luna Albastră a fost oferit prima dată în 1943 de Lawrence Lafleur, în revista Sky and Telescope. Se referă la a treia Lună Plină dintr-un anotimp, în cazul în care în acel anotimp apare de patru ori Luna Plină, în loc de trei ori, cum se întâmplă de obicei. Astfel, într-un ciclul lunar, care durează 19 ani, există șapte Luni Albastre.
Ultima Lună albastră din 2018 a răsărit sâmbătă, 31 martie şi a fost ultima astfel de Lună produsă până în noaptea de Halloween a anului 2020.

#2. Ploaia de stele sau Perseidele, 12-13 august
Perseidele sunt una dintre cele mai bune ploi de meteori ce produc până la 60 de meteori pe oră la orele lor de vârf. Punctul radiant va fi în constelația Perseus, Perseidele provenind din coada Cometei Swift-Tuttle și pot apărea oriunde pe cer. Găsește un loc mai departe de luminile orașului și privește la nord-est, după miezul nopții. Ploaia are loc anual de la 17 iulie la 24 august, dar în acest an cade în noaptea de 12 august și dimineața zilei următoare. Luna nu va bloca meteorii în acest an, iar Perseidele sunt atât de strălucitoare și de numeroase, încât ar trebui să fie un spectacol bun. Cea mai bună observare va fi dintr-un loc întunecat după miezul nopții.

#3. Neptun la opoziție, 1 septembrie
La ora 4:00, planeta Neptun va fi cea mai apropiată de Pământ și fața ei va fi pe deplin luminată de Soare. O opoziție se întâmplă atunci, când o planetă este la o alungire de 180° și, astfel, apare opusă Soarelui pe cer. Acesta este cel mai bun moment pentru a observa Neptun. Datorită distanței sale, acesta va apărea doar ca un punct albastru minuscul.

#4. Ploaia de meteori Draconide, 8-9 octombrie
Draconidele sunt un curent de meteori minor ce produc doar aproximativ 10 meteori pe oră. Fenomenul este produs de particulele de praf lăsate de cometa 21P Giacobini-Zinner, care a fost descoperită în 1900. În acest an, curentul de meteori va fi vizibil în noaptea de 8 octombrie ș dimineața zilei următoare. Din păcate, Luna la ultimul pătrar din acest an va bloca cei mai strălucitori meteori. Dacă ești extrem de răbdător, ai putea fi capabil de a observa câțiva. Cel mai bun moment de vizualizare va fi doar după miezul nopții dintr-un loc întunecat, departe de luminile orașului. Meteorii vor radia din constelația Draco, dar pot apărea oriunde pe cer.

#5. Conjuncțiile Venus, Marte și Jupiter, 28 octombrie
Conjuncțiile sunt evenimente rare, în care două sau mai multe obiecte vor apărea extrem de aproape pe cerul nopții. Cele trei planete vor forma un triunghi strâns de un grad în cerul de dimineață. Privește spre est chiar înainte de răsăritul Soarelui.
#6. Ploaia de meteori Leonide, 17 și 18 noiembrie
Leonidele sunt unii dintre curenții meteorici cei mai buni pentru observații. Se vor observa aproximativ 40 de meteori pe oră. Leonidele au un an de vârf ciclic la fiecare 33 de ani, când sute de meteori pot fi văzuți în fiecare oră. Ultima oară, acest fenomen a avut loc în anul 2001. Meteorii vor radia din zona constelației Leului după miezul nopții și provin din coada Cometei Temple-Tuttle, care a fost descoperită în 1865.

#7. Geminidele, ploaie de meteori, 13 și 14 decembrie
Geminidele sunt considerate de mulți a fi cea mai bună ploaie de meteori. Ele sunt cunoscute pentru producerea de până la 60 de meteori multicolori pe oră la ora lor de vârf. Meteorii vor radia dinspre constelația Gemeni și provin de la Asteroidul 3200 Phateon. În acest an, Luna nouă nu va bloca meteorii, iar Geminidele sunt atât de strălucitoare și de numeroase, încât ar trebui să fie în continuare un spectacol bun. Cele mai bune observări sunt după miezul nopții, într-o zonă întunecată.

Ştiaţi că atunci când un astronaut se întoarce din spaţiu este ceva mai înalt faţă de momentul plecării? Nu ştiţi cu câţi centimetri şi de ce? Aveţi idee cât dura un an terestru în urmă cu aproape un miliard de ani? Răspunsurile, explicaţiile, dar şi alte informaţii, în continuare.
1. Un astronaut poate fi cu până la 7 centimetri mai înalt când se întoarce din spaţiu. Discurile cartilaginoase ale coloanei vertebrale se extind în absenţa gravitaţiei.
2. O gaură neagră supermasivă aflată în centrul galaxiei M 87, a produs o undă de şoc cu un diametru de 85.000 a.l.
3. Interacţiunea dintre Pământ şi Lună încetineşte rotaţia Pământului cu 2 milisecunde pe secol. Cercetările curente indică faptul că în urmă cu 900 de milioane ani un an avea 481 zile, fiecare a câte 18 ore.
4. Cele mai mari deviaţii locale sunt muntele Everest (8.850 m înălţime) şi Groapa Marianelor (10.924 m adâncime). Dacă e să îl comparăm cu un elipsoid perfect, Pământul are o toleranţă de 1/584 (0,17%), ceea ce este mult mai bine pentru ceea ce se cere, de exemplu, pentru o bilă de biliard (0,22%).