Mănăstirea Argeșului

Слайд 2

Monastirea Argeșului este o baladă populară aparținând folclorului românesc care dezvoltă unul

Monastirea Argeșului este o baladă populară aparținând folclorului românesc care dezvoltă unul
dintre miturile esențiale ale acestuia și anume mitul estetic

Слайд 3

Este o baladă deoarece se construiește într-un poem narativ, cu elemente descriptiv-lirice,

Este o baladă deoarece se construiește într-un poem narativ, cu elemente descriptiv-lirice,
care dezvoltă un subiect fantastic, se prezintă un erou de excepție, cu un destin impresionant

Слайд 4

Este o legendă întrucât explică, în viziune populară, apariția unui monument de

Este o legendă întrucât explică, în viziune populară, apariția unui monument de
arhitectură: biserica mănăstirii de la Curtea de Argeș, zidită sub domnia lui Neagoe Basarab, între anii 1512 și 1517

Слайд 5

Pe prim plan în această operă se află biserica mănăstirii de la

Pe prim plan în această operă se află biserica mănăstirii de la
Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș este o mănăstire ortodoxă din România, situată în orașul Curtea de Argeș, construită între 1515-1517

Слайд 6

A fost publicata de Vasile Alecsandri in prima culegere de creatii populare

A fost publicata de Vasile Alecsandri in prima culegere de creatii populare
romanesti din 1852 "Poezii populare balade" (cantece batranest).

Слайд 7

«descinde din substanta celor mai stravechi mituri cosmogonice»

Horia Badescu, in "Mesterul Manole

«descinde din substanta celor mai stravechi mituri cosmogonice» Horia Badescu, in "Mesterul
sau imanenta tragicului" (Editura Cartea Romaneasca, 1986, p.7),

Слайд 8

Mircea Eliade (in "Mesterul Manole", Editura Eminescu, Bucuresti, 1980)

«In creatie, era divinitatea

Mircea Eliade (in "Mesterul Manole", Editura Eminescu, Bucuresti, 1980) «In creatie, era
care se sacrifica pe sine - si in alte episoade creaturale din miturile omenirii se sacrifica de asemenea fiinta cea mai draga, cea mai apropiata; un alt fel de a formula jertfirea de sine»

Слайд 9

(Mircea Eliade, "De la Zalmoxis Ia Genghis-Han", 1980).

«in Scandinavia si la finici,

(Mircea Eliade, "De la Zalmoxis Ia Genghis-Han", 1980). «in Scandinavia si la
la letoni si la estonieni, la rusi si la ucraineni, la germani, in Franta, in Anglia, in Spania", ajungand pana in Oceania si in Polinezia, in China si Japonia.»

Слайд 10

Specific spatiului romanesc este si ciobanasul intalnit in cale, simbol al transhumantei

Specific spatiului romanesc este si ciobanasul intalnit in cale, simbol al transhumantei
eterne practicate pe plaiurile mioritice. intrucat in balada romaneasca lipseste agentul calauzitor, intalnit peste tot in ritualurile intemeierii, ciobanasul poate fi considerat un mesager al destinului, detinator al unor mesaje din afara spatiului profan.

Слайд 11

În această operă atenția este cel mai mult acsată pe sacrificare și

În această operă atenția este cel mai mult acsată pe sacrificare și
demnitate pe care o demonstrează meșteruul Manole împreună cu 9 zidari.