obicei în copilărie, în familie. Aceasta poate fi diferită de limba oficială a țării în care trăiește familia. În timpurile moderne unii părinți își învață copiii să vorbească o altă limbă decât cea vorbită în comunitate sau limba maternă a părinților
Diversitatea lingvistică
Limba românã are un specific ce se explicã istoric: a) apartine familiei limbilor romanice, cu care are multe afinitäti; b) are trâsäturi comune cu multe limbi europene, in urma variatelor contacte culturale si lingvistice.
Limba româna - una dintre marile limbi europene atât dupà numarul de vorbitori, cât si dupà importanta sa pe plan stintific si literar.
Româna are mai multi vorbitori decât multe limbi din Uniunea Europeanã (bulgara, ceha, daneza, estona, finlandeza).
Relatiile românei cu alte limbi europene s-au manifestat în dublu sens: ea nu doar a împrumutat elemente din alte limbi, ci si a exercitat o oarecare influentà asupra limbilor vecine:
maghiara are peste 2.000 de \mprumuturi din românã: ardei, baci, busuioc, biserica, tigaie;
polona si slovaca au cca 100 si, respectiv, 25 de cuvinte provenite din limba românã.