Utilizarea cunoștințelor speciale în justiția penală și civilă

Subiectele pentru întâlnirea de azi:
Utilizarea cunoștințelor speciale în justiția penală și civilă; cerințele pentru accedere în profesia de expertul judiciar în RM
problematica expertizei judiciare în construcții în RM
ce este expertiza judiciară în construcții? Ce este expertiza tehnică în construcții? Sunt ele activități similare?
Soluții de redresare a situației actuale

Cunoștințe speciale

Cunoștințe În anumit domeniu al științei, tehnicii, artei, meșteșugăritului, etc.;
Care se utilizează pentru:
Depistarea;
Fixarea;
Ridicarea;
Interpretarea – urmelor, mijloacelor materiale de probă.
De reținut !!!!!!!!!!
CUNOȘINȚELE JURIDICE NU FAC PARTE DIN
”CUNOȘTINȚELE SPECIALE”, atâta timp, cât ele se
aplică pentru aprecierea legalității sau ilegalității
faptelor ( art.11, alin 2) L68/2016

REZUMAT
- „cunoştinţe speciale” – cunoştinţe din toate domeniile de activitate umană: ştiinţe, tehnică, artă, meşteşugărit, cultură etc., cu excepţia cunoştinţelor juridice, care pot fi utilizate pentru depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă.
Specific este pentru termenul de „cunoștințe speciale”, că la ele sunt destinate pentru asigurarea procesului judiciar cu probatoriu, obținut pe cale știinșifică;

SPECIALIST
persoana care posedă ”cunoştinţe speciale”. „Specialiștii” nu sunt toate persoanele care dețin cunoștințe adânci în anumite domenii, ci doar acelea care pot utiliza cunoștințele din domeniul lor de bază pentru depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă.

Cine sunt specialiștii, unde îi găsim?
De regulă, aceștia sunt un grup limitat de oameni care au studiat special procedee de aplicare a cunoștințelor din diferite domenii ale științei, tehnicii, artei, meșteșugăritului, culturii, etc. (pe care le-au căpătat în afara procesului judiciar, în timpul studiului la instituții de învățământ superioare în domeniile menționate și au obținut diploma de studii) pentru necesitățile procesului judiciar, anume: depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă.

Tipurile de ajutor acordate de către specialist
tehnic,
metodic,
consultativ
şi investigativ (de regulă criminalistic) reprezentanților profesiilor juridice (OUP, procurori, avocați, judecători);

Ce înseamnă ajutor?
Tehnic – mânuirea mijloacelor tehnice în scopurile enumerate mai sus (depistare, fixare, ridicare);
Metodic – oferirea soluțiilor în probleme de aplicare, utilizare a cunoștințelor speciale;
Consultativ – oferirea informațiilor în materie de cunoștințe speciale, metode noi apărute în domeniul depistării, ridicării, investigării, etc.
Investigativ -De expertiză - asistență în soluționarea problemelor de ordin științific (inclusiv din domeniul criminalisticii), apărute în procesul penal sau civil
De regulă acest ajutor este acordat de către:
În primele trei cazuri – specialistul,
în ultimul – expertul judiciar.

Expert
persoană experimentată,
competentă în domeniile „cunoştinţelor speciale”
denotă un grad de pregătire în specialitate superior specialistului nu numai prin faptul că poate acorda ajutor la depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă, dar şi investighează prin metode ştiinţifice aceste urme, mijloace materiale de probă și formulează concluzii ale expertului – opinii științifice asupra problemelor înaintate de ordonatori, care au apărut în procesul investigării cazului judiciar şi soluţionarea lor cere utilizarea „cunoştinţelor speciale”.

Expert –experiență

EXPERT
Numărul experților, raportat la cel al specialiștilor în sensul atribuit, pornind de la rolul lor în procesul judiciar este și mai mic, având în vedere că un expert nu poate fi conceput, decât ca un „specialist cu experiență”;

„expertiza judiciară”
– o cercetare ştiinţifico-practică, efectuată de o persoană competentă – „expert judiciar” asupra problemelor apărute în procesul de investigare a cauzei, pentru care sunt necesare „cunoştinţe speciale”. Obiectele expertizei judiciare sunt doar cele legate de cazul concret şi concluziile formulate de către expert asupra acestora, în urma cercetărilor efectuate, se referă doar la ele și la circumstanțele date cercetate.

Expertiza judiciară – formă de ajutor
Expertiza judiciară nu se efectuează după bunul plac al expertului, ci doar în conformitate cu „metoda de efectuare a expertizelor judiciare” care presupune anumite etape de cercetare și obligă atât respectarea strictă a consecutivității lor, cât și a procedeelor și mijloacelor aplicate pentru aceste cercetări.
Pentru fiecare specialitate de expertiză, în funcție de obiectele și obiectivele concrete, în metode sunt specificate atât particularitățile de examinare a obiectelor, a procedeelor şi a arsenalului de metode de cercetare specifice, cât și a condițiilor de aplicare a mijloacelor tehnice speciale, pentru realizarea obiectivelor scontate.

Expertul este cercetător și interpretator științific
Totodată, în procesul efectuării expertizei, expertul nu doar înregistrează careva rezultate în urma examinărilor, ci interpretează aceste rezultate prin raționamente logice, fondate pe legitățile de bază ale unei sau altei științe, acțiunea cărora este deja demonstrată prin experiența științifică, descrisă în literatura de specialitate, monografii, articole, aprobate și recunoscute de oamenii de știință.
În același timp, expertul, de fiecare dată când este cazul (indiciat în metodă), singur realizează experimentul științific asupra obiectelor examinate în cadrul expertizei, demonstrând acțiunea acestor legități și în cazul obiectelor și circumstanțelor expertizate.
Expertul apreciază rezultatele obținute prin prisma cunoștințelor sale în domeniul respectiv al științei, experienței profesionale, formulările în concluzii sunt bazate pe un complex precis de criterii științifice de apreciere a rezultatelor, în care sunt incluse și „convingerile proprii” sau „simțul profesional”.

Expert înseamnă – experiență
După cum vedeți, o persoană nu poate fi expert fără experiență, deoarece, în acest caz, concluziile formulate ar fi doar concluziile unui specialist, dar numai nu ale unui expert.
Credibilitatea concluziilor expertului este superioară celor formulate de alți cercetători, deoarece doar expertul, prin însăși esența activității sale, poate formula cele mai obiective concluzii, luând în calcul procesul fiziologic de automatizare și stereotipizare a deprinderilor ştiinţifico-practice pe parcursul acumulării experienței, fapt ce îl situează la nivel de „bio-robot investigator”, când practic se elimină subiectivismul în formularea concluziilor, deoarece, în aprecierea rezultatelor, pentru expert nu există niciun mărunțiș care poate fi neglijat.

CE este ”specialist” și ce este ”expert”
aceste două noţiuni „specialist” şi „expert”, prezintă nivelurile de competenţă a persoanelor ce posedă cunoştinţe speciale, (cunoștințe în depistarea, fixarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă), doar că „specialistul” impune numai cunoştinţe SPECIALE pe care le poate aplica, iar expertul – în mod obligatoriu – experiență demonstrată în aplicarea acestor cunoștințe SPECIALE.

Când și cum se numește expertiza?
Când sunt necesare ”cunoștințe speciale”;
Nu se adresează întrebări juridice;
Totul se pune la dispoziția expertului;
Întrebările reiese din materialele acumulate și obiectele prezentate;
Întrebările se formulează de către ordonator.

cerințele pentru accedere în profesia de expertul judiciar în RM
Articolul 40. Cerinţe pentru exercitarea activităţii
de expert judiciar
(1) Poate obţine calitatea de expert judiciar persoana care întruneşte următoarele condiţii:
a) este cetăţean al Republicii Moldova;
b) cunoaşte limba română;
c) are capacitatea de exerciţiu deplină;
d) are diplomă de studii superioare de licenţă sau echivalentul acesteia în specialitatea pentru care solicită calificarea de expert judiciar; pentru obţinerea calităţii de expert judiciar în domeniul expertizei medico-legale sau psihiatrico-legale – diplomă de studii superioare de specialitate şi de studii postuniversitare de rezidenţiat/de master; pentru obţinerea calităţii de expert judiciar în domeniul expertizelor judiciare criminalistice – diplomă de studii superioare de licenţă sau un act echivalent acesteia şi certificatul de calificare în specializarea respectivă;
e) corespunde condiţiilor prevăzute la alin. (3), dacă este cazul;
f) a efectuat un stagiu profesional în specialitatea de expertiză pentru care solicită calificarea de expert judiciar;
g) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea atribuţiilor de expert judiciar în specializarea pentru care solicită calificarea de expert judiciar;
h) nu are antecedente penale;
i) are reputaţie ireproşabilă;
j) a susţinut examenul de calificare.

Cerințe
(2) Suplimentar față de condiţiile prevăzute la alin. (1):
a) pentru a obţine calitatea de expert judiciar cu specializarea în domeniul arhitecturii, urbanismului şi construcţiilor, persoana trebuie să deţină calitatea de expert tehnic în construcţii, obţinută conform Legii nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcţii şi
Regulamentului cu privire la atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activităţi în construcţii, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr. 329 din 23 aprilie 2009;
b) pentru a obţine calitatea de expert judiciar cu specializarea în evaluarea şi partajarea bunurilor imobile, persoana trebuie să deţină următoarele certificate:
– pentru specializarea evaluarea bunurilor imobile – certificatul de calificare a evaluatorilor bunurilor imobile;
– pentru specializarea partajarea bunurilor imobile – certificatul de inginer cadastral.

Cerințe
(3) Nu se consideră ca avînd reputaţie ireproşabilă şi nu se admite la examenul de calificare persoana:
a) care a fost anterior declarată vinovată de săvîrşirea unei infracţiuni cu intenţie printr-un act judecătoresc definitiv;
b) căreia i-a fost retrasă licenţa pentru exercitarea profesiei de expert judiciar conform prevederilor art. 46;
c) care, în ultimii 5 ani, a fost concediată de la o instituţie publică de expertiză judiciară sau de la o altă instituţie publică ori privată în urma aplicării sancţiunii disciplinare de concediere.
(4) Sînt scutite de efectuarea stagiului profesional persoanele care au absolvit instituţii de învăţămînt superior specializate în domeniul expertizelor judiciare şi nu au trecut mai mult de 2 ani de la absolvire, persoanele care, anterior depunerii solicitării de atribuire a calităţii de expert judiciar, au activat în această calitate cel puţin 5 ani, iar de la momentul încetării activităţii nu au trecut mai mult de 2 ani, precum şi persoana prevăzută la art. 55 alin. (7).
(5) Sînt scutite de efectuarea stagiului profesional şi de examenul de calificare persoanele care deţin un titlu ştiinţific de doctor, doctor habilitat sau de academician în specialitatea respectivă.

problematica expertizei judiciare în construcții în RM

ce este expertiza judiciară în construcții? Ce este expertiza tehnică în construcții? Sunt ele activități similare?
EJ – operează investigaţii ştiinţifico-practice în domeniul construcţiilor cu scopul soluţionării problemelor apărute în procesul judiciar, statutul cărora este bine punctat în legislaţia procesuală
- Investigaţiile pe care le efectuează un expert judiciar, consecutivitatea lor, criteriile de apreciere a rezultatelor şi de formulare a concluziilor sale, sunt strict reglementate de metodicile tip şi cele speciale, principiile cărora sunt elaborate de ştiinţa expertologiei, fiind unice în toată lumea, pe care nu le posedă decât subiecții unui astfel de proces (expertiză judiciară).
ET - În acest sens, menţionăm, că experţii tehnici şi cei judiciari soluţionează sarcini diferite, primii oferind soluţii pentru procesul de construcţie, reconstrucţie, etc. a obiectelor, nu pot particvipa la acțiuni procesuale, deoarece acesta reprezintă interesele uneia din părţi. În plus, competenţa unui expert judiciar, spre deosebire de cea a unui expert tehnic, este influenţată şi de partea juridică a unui caz penal sau civil, pe când cel din urmă rezolvă doar întrebări ce ţin de domeniul construcţiilor, fiind total nepregătit să abordeze aspectul expertologic şi să contribuie la înfăptuirea justiţiei prin asigurarea procesului cu probe.

Similar ori nu?
Opinia precum că expertul judiciar apreciază activitatea unui expert tehnic şi de aceia trebuie să fie ca profesionist mai sus ca acesta, este total greşită, primului, fiindu-i interzisă prin legislaţia procesuală careva apreciere a activităţilor persoanelor juridice sau fizice. Expertul judiciar se deosebeşte de un expert tehnic nu numai prin adâncimea şi diversitatea de cunoştinţe profesionale, dar, de asemenea, şi prin capacitatea de a desfăşura activităţi de cercetare ştiinţifico-practică în procesul investigării în legătură cu statutul său procesual.
Astfel, expertul judiciar în domeniul construcţiilor trebuie să aibă o pregătire profesională multilaterală în materie teoretică pe toate aspectele complexului de construcţii, calificări ştiinţifice şi pregătire expertologică şi juridică specială în legătură cu poziţia şi statutul său procesual.

Independența
În acest sens, se pare greşit şi, fiind spus mai blând, se pare cam straniu, includerea în Legea cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar a cerinţei că pentru obţinerea statutului de expert judiciar în domeniul construcţiilor este obligatoriu ca solicitantul să fie anterior atestat (certificat) de Ministerul Economiei şi infrastructurii R.M ca expert tehnic. În spatele mesajului aparent pozitiv pentru dezvoltarea profesională a experţilor judiciari se află o încălcare gravă a principiului independenţei lor, fapt menţionat şi în raportul de expertiză anticorupție la proiectul actualei Legi 68/2016 de care nu s-a ținut cont în procesul de adoptare. Potrivit redacţiei actuale a Legii 68/2016, expertul judiciar în domeniul construcţiilor se încadrează în dependenţă directă de organizaţia departamentală - Ministerul Economiei şi Infrastructurii, unităţile căruia (Inspecţia de construcţii, Serviciul de expertiză, etc.) au statut de pârât în dosarele, în cadrul cărora se examinează chestiuni în domeniul construcţiilor şi se dispune expertiza judiciară pe specialităţile 15.01-15.03 (conform nomenclatorului expertizelor judiciare). Aici apare un conflict evident de interese: expertul judiciar, certificat ca expert tehnic al Ministerului Economiei şi Infrastructurii se expune în concluzii cu referire la situaţia în construcţie de care este responsabil nu altcineva, decât instituţia care îl certifică.

CONCLUZII
Fuzionarea activității de expertiză judiciară în domeniul construcţiilor cu cea a experţilor tehnici, evaluatorilor, partajatorilor, etc., făcută actualmente prin Legea 68/2016 este periculoasă şi prin faptul, că periclitează grav principiul egalităţii armelor în procesul judiciar, punându-i sub aceeaşi ”umbrelă” pe cei care elaborează soluţii şi pe cei care apreciază influenţa acestor soluţii asupra situaţiilor de litigiu, investigate în procesele judiciare.
Această încălcare gravă a principiului independenţei experţilor judiciari şi al egalităţii armelor în procesul judiciar trebuie eliminată de urgenţă, până când nu a avut impact asupra actului de înfăptuire a justiţiei în Republică.

concluzii
Analiza comparativă a legislaţiei statelor vecine, dar şi a altor state din lume, ne arată, că nicăieri nu mai există aşa ceva şi că activităţile de expertiză judiciară în diferite domenii ale ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugăritului şi altor domenii de activitate umană nu se confundă grosolan cu activităţile de bază ale acestor domenii. Interacţiunea expertizei judiciare pe diferite specialităţi cu domeniile ştiinţei sau economiei naţionale se bazează nu pe fenomenul excluderii uneia de către alta, ci dimpotrivă, pe o îmbogăţire reciprocă şi prosperare a ambelor direcţii de activitate în folosul întregii societăţi.

Bibliopgrafie
Аверьянова Т.В. Судебная экспертиза Курс общей теории.М. Норма, 2009,480с.
Основы судебной экспертизы ред. Ю.Г. Корухова,М. РФЦСЭ, 1997, ч.1.;
Россинская Е.Р., галяшина Е.И., Зинин А..М. Теория судебной экспертизы: учебник;
Е. Р. Российская, Е. И. Галяшина, НАСТОЛЬНАЯ КНИГА СУДЬИ Судебная экспертиза, 2010
Бутырин А.Ю. Теория и практика судебной строительно-технической экспертизы (2006).
Legea RM nr.68 din 14 aprilie 2016 сu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar”.
Legea RM nr.721-XIII din 02.02.1996
Codul procedură penală al RM
Codul de procedură civilă al RM
Practica de expertiză judiciară Italia, România, Ucraina, Belorusi, Rusia, Estonia, Lituania, SUA, acumulată din revistele de specialitate, lucrările conferințelor și vizitelor de lucru la care au participat angajații CNEJ
Materialele de lucru ale ENFSI.

Soluții
Promovarea şi urgentarea aprobării de către Parlament a proiectului de lege privind modificararea Legii nr.68 din 14.04.2016, ce prevede excluderea aliniatului (2) al art. 40 al Legii, remis anterior în adresa MJ.
Statut de cercetare științifică
salarizarea
De notat că cererea faţă de acest gen de expertiză este una mare, beneficiarii fiind: instituţii publice (organe de urmărire penală şi instanţe de judecată), avocaţi, precum şi persoane fizice cointeresate, iar dispariţia acestui gen de expertiză va duce iminent la lipsirea beneficiarilor de dreptul de obţinere a probelor.

Cum de redus termenii????:
Instruirea ordonatorilor – curriculum la INJ, mese rotunde, etc.;
Numirea motivată a expertizelor;
Modificarea cadrului legislativ conex;
Evitarea citării experților în instanță pentru completarea lacunelor în cunoștințele DVS;
Crearea funcțiilor de consilieri în domeniul cunoștințelor speciale p/u avocați, judecători, etc.
Motivarea practicării profesiei de expert;
Crearea unui Consiliu Coordonator în țară pe probleme de expertiză judiciară;