Corupția in Medicină

Toate sondajele de opinie efectuate în R.Moldova în ultimii ani plasează, de fiecare dată, medicii în fruntea celor mai corupţi. Şi nu întâmplător. În sistemul ocrotirii sănătăţii din republică corupţia înfloreşte nestingherit. Organele de drept îi prind în flagrant numai pe cei cu ocaua mică care obligă pacienţii sau rudele acestora să le dea câteva sute de lei. Marii rechini din domeniu, însă, care te lasă să mori de durere dacă nu le ungi buzunarul cu sute sau chiar mii de euro, sunt lăsaţi în pace.

Prost plătiţi, dar cu averi mari
Faptul că medicii sunt bugetarii aproape cei mai prost plătiţi din R.Moldova este un lucru ştiut. Unii părăsesc sistemul din această cauză şi umplu lumea pentru a câştiga bani mai mulţi. Alţii nu pot de bine şi aici. Trăiesc în nişte castele la care omul simplu nici nu visează şi se plimbă cu automobile luxoase care, cu siguranţă, n-au putut fi cumpărate din salariul de medic. Trebuie să menţionăm că o parte din vină aparţine şi pacienţilor care dau mită medicilor din proprie iniţiativă sau acceptă s-o facă atunci când sunt impuşi. Dacă nu au banii solicitaţi, aceştia nu ezită să vândă porcii sau vitele de pe lângă casă, numai ca „totul să fie bine”.

Bani grei pentru intervenţii chirurgicale
O doamnă din Chişinău afirmă că, acum doi ani, a plătit unui medic de la Spitalul de Urgenţă din capitală 5.500 de lei pentru o intervenţie chirurgicală la braţ. Dacă nu plătea aceşti bani, risca să rămână infirmă pe viaţă. Un bărbat domiciliat în capitală confirmă şi el faptul că medicii din R.Moldova sunt corupţi până în măduva oaselor. „În 2003, am plătit mită în valoare de 200 de dolari unui chirurg de la Spitalul Republican pentru o operaţie la plămâni”.

19 medici prinşi în flagrant
Cazurile relatate de noi sunt o picătură în mare în comparaţie cu ce se întâmplă zilnic în spitalele noastre. Cu toate acestea, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice (CCCEC) a prins în flagrant, în prima jumătate a acestui an, numai 19 lucrători medicali care au estorcat mită de la pacienţi sau rudele acestora. Poliţiştii au putut organiza flagrantul numai după ce au fost sesizaţi de persoane concrete. Din păcate, acestea sunt foarte puţine, fiindcă majoritatea preferă să dea bani medicilor, unii chiar împrumutând sume mari de bani, numai ca să scape de durere. Potrivit lui Eugen Viţu, şeful secţiei relaţii externe, protocol şi mass-media din cadrul CCCEC, de obicei, suma mitei descoperite variază între 300 de lei şi 500 de euro. Cel mai răsunător caz descoperit de CCCEC a fost cel al lui Sergiu Mâţu, şef adjunct al Centrului de Medicină Preventivă al municipiului Chişinău (CMPC).

Cazuri tragice
„Medicul i-a cerut 2.000 de lei pentru o intervenţie chirurgicală. Nu avea de unde să-i dea şi l-a lăsat aşa până a murit”, afirmă o rudă apropiată al unui bărbat din centrul republicii. Şi o femeie a murit la naştere numai pentru faptul că medicii aşteptau ca soţul acesteia să aducă bani şi nu-i ofereau îngrijirea necesară. O persoană a decedat pentru că n-a fost operat în timp util la apendicită. Medicul a preferat să opereze mai întâi un pacient cu bani. „Sora mea suferea de cancer. Deşi ştiau că nu mai are şanse să trăiască, medicii ne-au cerut 600 de lei pentru medicamente „bune”. În aceeaşi zi, sora a decedat”, ne-a spus plină de durere o femeie. Un alt caz ni l-a relatat o rudă apropiată a unei femei care trebuia să nască. Aceasta a pierdut copilul din cauză că n-a plătit medicilor să-i facă operaţie prin cezariană în timp util.

Şi la sanepid e corupţie
Acesta a estorcat şi a primit mită în sumă de 90.000 de lei de la un agent economic pentru a nu împiedica transferul mijloacelor financiare din bugetul public naţional pe contul firmei, ce urma să execute lucrări de reparaţie în incinta clădirii CMPC. Deşi acesta se află în închisoare, judecata nu s-a pronunţat încă pe marginea acestui caz, deşi a trecut mai bine de jumătate de an de la prinderea lui Mâţu în flagrant. Şi Vasile Ţurcan, medic-şef al Centrului Medicină Preventivă al municipiului Bălţi, este cercetat penal după ce a fost reţinut în flagrant în timp ce primea mită în valoare de 15.000 de lei de la un om de afaceri pentru a perfecta şi elibera autorizaţia sanitară de funcţionare. Investigaţiile CCCEC au scos la iveală faptul că Ţurcan ar fi primit mită încă în şase cazuri de acest fel.

Ministerul nu sancţionează medicii corupţi
Directorul executiv al TI, Lilia Carasciuc, a declarat, cu ocazia lansării sondajului, că fenomenul corupţiei în ocrotirea sănătăţii capătă proporţii internaţionale, subliniind că există multe dovezi ale fraudelor şi corupţiei – de la furturi şi estorcări mici până la abuzuri şi deturnări masive de fonduri bazate pe recompense angajatilor în diferite ţări ale lumii. În acelaşi timp, Ghenadie Ţurcanu, şef de direcţie din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale nu a putut da vreun exemplu de sancţionare a unui cadru medical pentru luare de mită, deşi la minister exista o “linie verde” şi o ladă specială, unde fiecare cetătean poate relata cazuri de corupţie în sistemul medical.
Raportul Global asupra corupţiei 2006, lansat de Transpareny International, atrage atenţia guvernelor ţărilor lumii asupra proporţiilor foarte mari pe care le-a căpătat corupţia în domeniul industriei farmaceutice şi a ocrotirii sănătăţii.