Particularitățile de organizare a măsurilor curativ - evacuatorice în lichidarea consecințelor medico-sanitare ale dezastrelor

Planul prelegerii:
Condițiile de activitate ale SAMUSE și acțiunea lor la organizarea și efectuarea măsurilor curativ-evacuatorice în dezastre.
Bazele asigurării curativ-evacuatorice a lezaților în situații extremale.
Noțiune de etapă medicală. Etapele medicale în sistemul asigurării medicale a lezaților.
Triajul medical. Noțiune și organizarea triajului medical.
Organizarea evacuării medicale a lezaților din focar.

Urgenţele de sănătate publică soldate cu victime multiple
urgenţele care se manifestă prin apariţia unui număr mare de persoane a căror sănătate a fost afectată sau este expusă unui risc iminent
Necesită acordarea în mod urgent a asistenţei medicale
evacuarea în instituţiile medico-sanitare pentru tratamentul ulterior.

Factori cauzali ai dezastrului
naturali
tehnologici
biologici
sociali
particularităţi specifice în funcţie:
tip
amploare
debutul factorului declanşator

Probleme de soluționat în lichidarea consecinţelor calamităţilor
salvarea vieţilor omeneşti
prevenirea complicaţiilor grave
tratamentul şi reabilitarea medicală a răniţilor şi bolnavilor
efectuarea la timp, calitativă şi în volum deplin a măsurilor curative şi de evacuare a lezaţilor
căutarea şi scoaterea de sub dărâmături, ruine a răniţilor
acordarea ajutorului medical
triajul medical
evacuarea medicală
tratamentul şi reabilitarea medicală a acestora.

Factorii de influență a măsurilor curative şi de evacuare
caracterul şi intensitatea dezastrului;
imprevizibilitatea apariţiei dezastrului după timp şi loc;
apariţia concomitentă a pierderilor sanitare în masă;
valoarea şi structura pierderilor sanitare în diverse focare cu particularităţi diferite;
izbucnirea altor ,,calamităţi (catastrofe) în calamitate” (incendii, inundaţii, alunecări de teren, explozii, eliminări de substanţe toxice ș.a.;
starea reală a sistemului local al ocrotirii sănătăţii, prezenţa instituţiilor medicale în focar cu funcţia păstrată;
starea căilor de acces spre focar şi în focar;
nivelul de pregătire pentru acţiuni a SAMUSE şi a populaţiei cu privire la comportarea adecvată şi acordarea primului ajutor;
caracterul şi nivelul de dezvoltare a sistemului de comunicaţii şi altele (clima, relieful, noapte sau zi etc.);
starea sanitaro-epidemiologică a terenului în regiunea dezastrului.

Măsuri necesare de îndeplinit
menţinerea în pregătire permanentă a forţelor şi mijloacelor SAMUSE, ale altor servicii ale ministerelor şi departamentelor interesate
planificarea din timp a asigurării medicale a populaţiei şi a activităţii instituţiilor medicale în caz de dezastre;
pregătirea din timp a populaţiei privitor la comportamentul adecvat şi modalităţile de acordare a primului ajutor răniţilor şi bolnavilor;
organizarea dirijării operative şi stabile cu forţele şi mijloacele SAMUSE de diferite niveluri;
Utilizarea eficientă a forţelor şi mijloacelor antrenate în lichidarea consecinţelor dezastrelor;
efectuarea altor acţiuni întru salvarea vieţilor lezaţilor

Caracteristicile comune ale urgenţelor de sănătate publică soldate cu victime multiple
apariţia într-o perioadă scurtă şi pe un teritoriu limitat a unui număr mare de decedaţi şi persoane a căror sănătate a fost afectată, majoritatea din care necesită asistenţă medicală urgentă;
dificultăţi în acordarea asistenţei medicale în focarele şi zonele afectate de distrugeri, inundaţii, contaminări etc., cauzate de accesul limitat şi necesitatea efectuării în prealabil a măsurilor de salvare-deblocare;
afectarea instituţiilor medico-sanitare aflate în zona dezastrului şi limitarea capacităţilor acestora de a acorda asistenţă medicală;
necesitatea evacuării unui număr mare de lezaţi în condiţiile insuficienţei de transport sanitar, precum şi de transport de altă destinaţie;
situaţia sanitar-epidemiologică complicată în zonele dezastrului;
dificultăţi în dirijarea şi coordonarea procesului de acordare a asistenţei medicale.

Noţiune – asistenţă medicală în SE
organizate şi întreprinse de către organele de dirijare, instituţiile şi formaţiunile medico-sanitare ale sistemului ocrotirii sănătăţii,
orientate spre prevenirea, iar în caz de declanşare, reducerea impactului situaţiilor excepţionale asupra sănătăţii oamenilor,
un complex de măsuri curativ-diagnostice şi profilactice
acordarea asistenţei medicale urgente lezaţilor în scopul salvării vieţii, prevenirii eventualelor complicaţii
restabilirii cît mai curînd posibile a sănătăţii acestora
realizării altor măsuri de lichidare a consecinţelor medicale ale SE

Esenţa asistenţei medicale
în condiţiile urgenţelor cu victime multiple
Spre deosebire de asistenţa medicală în condiţii cotidiene, esenţa asistenţei medicale în condiţiile unei urgenţe cu victime multiple constă în acordarea acesteia fracţionat, consecutiv şi pe măsura evacuării lezaţilor din focarele dezastrului în instituţiile medico-sanitare conform indicaţiilor medicale.

Principiile organizării măsurilor curative și de evacuare în dezastre
acordarea ajutorului medical la timp;
acordarea ajutorului medical în mod consecutiv, cu respectarea succesiunii;
simplificarea maximă a numărului de etape medicale;
fracţionarea (eşalonarea) ajutorului medical şi tratamentului lezaţilor;
asocierea ajutorului medical cu evacuarea medicală;
apropierea maximal posibilă a asistenţei medicale de focarele cu pierderi sanitare în masă;
specializarea pe larg a instituţiilor curativo-profilactice;
evacuarea răniţilor şi bolnavilor după destinaţie.

Noţiune, tipuri de ajutor medical
Nivelul (tipul)de asistenţă medicală reprezintă un set de măsuri curativ-diagnostice şi profilactice stabilite în funcţie de locul (etapa) unde se acordă asistenţa medicală, scopul, gradul de urgenţă şi volumul acesteia, precum şi de gradul de calificare şi dotare a persoanelor care o acordă.
tipuri de ajutor medical
primul ajutor;
ajutorul premedical;
primul ajutorul medical;
ajutorul medical calificat;
ajutorul medical specializat.

Primul ajutor
Timpul optimal: 30 min. după rănire (lezare), iar în caz de asfixie sau stop cardiac – primele 5–10 min.
Etapă, loc: Etapă prespitalicească , Focarul situaţiei excepţionale
se acordă în formă de autoajutor sau de ajutor reciproc, dar şi de către gărzile sanitare, şoferii-sanitari, salvatorii din detaşamentele de salvare-deblocare ale PC, de alte persoane instruite.
Mijloace: se folosesc mijloacele improvizate sau cele de tabelă ale gărzilor sanitare şi ale salvatorilor PC.
Scop: salvarea vieţii răniţilor şi lezaţilor, prevenirea complicaţiilor grave în orice dezastre şi evacuarea din zonele periculoase

Conținutul primului ajutor
scoaterea lezaţilor de sub dărâmături şi din ruine;
stingerea îmbrăcămintei arzânde;
hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau garou;
respiraţia artificială ,,din gură în gură” sau ,,din gură în nas”;
masaj cardiac extern;
aplicarea pansamentului pe plagă;
imobilizarea provizorie a oaselor fracturate;
administrarea substanţelor analgezice;
administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor, substanţelor antivomitive;
administrarea antidoturilor în caz de intoxicaţii cu substanţe toxice cu acţiune puternică;
aplicarea măştii antigaz pe terenul contaminat cu substanţe toxice, radioactive, bacteriene;
tratarea sanitară parţială – la necesitate.

Ajutorul premedical
Timpul optimal de acordare a ajutorului premedical – nu mai mult de o oră după lezare.
Etapă: Etapă prespitalicească
de regulă, se acordă de către felceri şi moaşe la punctele de colectare a lezaţilor, care pot fi organizate pe teren liber sau în încăperi.
Mijloace: materialele medicale de tabelă.
Scop: Salvarea vieţii, înlăturarea şi prevenirea consecinţelor leziunilor cu pericol pentru viaţă, stabilizarea funcţiilor vitale, prevenirea complicaţiilor grave, completarea primului ajutor, pregătirea pentru evacuare.

Conținutul ajutorului premedical
înlăturarea asfixiei (toaleta cavităţii bucale, inhalarea oxigenului, ventilarea artificială a plămânilor prin intermediul aparatelor);
controlul garoului aplicat anterior;
corectarea pansamentelor prost aplicate;
calmarea durerii;
perfecţionarea imobilizării de transport;
administrarea antibioticelor, antivomitivelor;
administrarea analepticelor cardiovasculare şi de stimulare a respiraţiei;
administrarea repetată a antidoturilor;
tratarea sanitară parţială (la necesitate);
încălzirea lezaţilor pe timp rece.

Primul ajutor medical
Scopul: înlăturarea sau diminuarea consecinţelor rănirii (lezării) ce prezintă pericol pentru viaţă, evitarea complicaţiilor sau scăderea gravităţii acestora şi pregătirii lezaţilor pentru evacuarea ulterioară la etapa a II-a, fără înrăutăţirea esenţială a stării de sănătate
Etapă: Etapă prespitalicească
complex de măsuri curativ-profilactice îndeplinite de către medici la prima etapă medicală prespitalicească, în punctele medicale avansate sau în spitalele de campanie (în cazul desfăşurării acestora), în instituţiile de medicină primară amplasate în apropiere nemijlocită de zona situaţiei excepţionale, precum şi în spitalele amplasate în zona situaţiei excepţionale, în cazul în care acestea şi-au păstrat (cel puţin parţial) funcţionalitatea
Timpul optim de acordare - în primele 4-6 ore
!!! în cazul pierderilor sanitare în masă la I etapă medicală volumul ajutorului medical va fi redus până la măsurile de urgenţă ale primului ajutor medical.

Conținutul primului ajutor medical
a) Măsurile de urgenţă, neefectuarea cărora va duce la deces:
înlăturarea asfixiei;
hemostaza provizorie sau definitivă;
măsurile antişoc;
amputarea membrului zdrobit, ce se ţine doar printr-un lambou subţire de ţesuturi moi;
cateterizarea sau puncţia vezicii urinare, în caz de retenţie a urinei;
administrarea substanţelor anticonvulsive, bronhodilatatoare;
administrarea antidoturilor (la necesitate);
lavaj gastric prin sondă, în caz de pătrundere în stomac a substanţelor toxice;
degazarea plăgii, în caz de contaminare cu substanţe toxice;
administrarea serului antitoxic, în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene.

Conținutul primului ajutor medical
b) Măsurile care pot fi amânate:
corectarea pansamentului şi imobilizării efectuate anterior;
blocaj cu novocaină, în caz de rănire de gravitate medie;
administrarea antibioticelor şi seroprofilaxia tetanosului, în caz de traumatisme deschise şi combustii;
refacerea pansamentului, în caz de infectare a plăgii cu substanţe radioactive;
folosirea remediilor simptomatice.

Ajutorul medical calificat
în Scopul: înlăturării consecinţelor leziunilor ce prezintă pericol pentru viaţă, prevenirii complicaţiilor posibile şi combaterii celor apărute, tratării definitive a lezaţilor.
Etapă: se acordă lezaţilor la a II-a etapă medicală – etapa spitalicească, aflată, de regulă, la spitalele raionale, de sector, orăşeneşti, situate în exteriorul focarului, în spitalele MA, MAI, care pot fi instalate în corturi şi care vor fi incluse în componenţa etapei a II-a – etapei medicale spitaliceşti.
complex de măsuri curativ-profilactice, efectuate de medici-chirurgi şi internişti,
Timpul optim de acordare - primele 8 - 10 ore

Tipurile ajutorului medical calificat:
Ajutorul calificat chirurgical conţine măsuri de urgenţă şi măsuri ce pot fi amânate.
a) Măsurile de urgenţă:
înlăturarea asfixiei şi restabilirea respiraţiei;
hemostaza definitivă;
tratamentul complex al hemoragiei acute, şocului, toxicozei traumatice;
restabilirea volumului circulant sanguin;
necrotomia, în caz de combustii profunde cu consecinţe de dereglări ale respiraţiei sau hemodinamicii;
tratamentul infecţiei anaerobe;
prelucrarea chirurgicală şi suturarea plăgilor, în caz de pneumotorax deschis, pneumotorax cu supapă, rănire a cordului;
laparotomia, în caz de rănire sau traumă închisă a abdomenului cu afectarea organelor interne;
amputarea membrelor (la necesitate);
craniotomia decompresivă;
prelucrarea chirurgicală a plăgilor contaminate cu substanţe toxice, a fracturi- lor oaselor tubulare lungi, însoţite de destrucții vaste ale ţesuturilor moi.

Tipurile ajutorului medical calificat:
b) Masurile ce pot fi amânate:
prelucrarea chirurgicală primară a plăgii;
necrotomia, în caz de combustii profunde ale cutiei toracice şi membrelor, fără dereglări ale respiraţiei şi hemodinamicii;
aplicarea fistulei suprapubiene, în caz de leziune a uretrei;
aplicarea suturilor prin plăci în rănile faciale cu lambou;
fixarea dinţilor prin ligatură în fracturile mandibulei.

Tipurile ajutorului medical calificat:
Ajutorul calificat terapeutic
a) Măsurile de urgenţă:
tratarea sanitară a lezaţilor afectați cu substanţe toxice;
administrarea antidoturilor, serului antibotulinic;
tratamentul complex al edemului cerebral;
corecţia tulburărilor grave ale echilibrului electrolitic;
administrarea substanţelor de calmare a durerii, antivomitivelor, anticonvulsivelor, bronhodilatatoarelor;
folosirea substanţelor tranchilizante, neuroleptice, - în caz de stări reactive (dereglări psihice);
tratamentul insuficienţei cardiovasculare acute.
b) Măsurile ce pot fi amânate:
administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor în scop de profilaxie;
hemotransfuzia în scop de substituire;
folosirea substanţelor simptomatice.

Ajutorul medical specializat
Loc: în secţiile, spitalele, centrele medicale specializate existente sau/şi instalate suplimentar în exteriorul focarului (etapa a II-a) de către medici specialişti de profil îngust, dotaţi cu utilaj şi materiale medicale speciale, echipele specializate de pregătire permanentă şi echipele specializate de asistenţă medicală de urgenţă (traumatologie, neurochirurgie, combustiologie, chirurgie pediatrică, oftalmologie, toxicologie, anesteziologie, psihiatrie, boli infecţioase, chirurgie toracală, abdominală, urologie ș.a.).
complex de măsuri curativ-profilactice, efectuate cu scopul de a restabili la maximum funcţiile pierdute ale organelor şi sistemelor, de a trata definitiv lezaţii, inclusiv reabilitarea medicală și expertiza medicală a vitalităţii.
Timp: în primele 24 de ore

Etapa medicală. Noţiune.
Toate forţele şi mijloacele SAMUSE, altor departamente şi ministere amplasate pe căile de evacuare având ca misiuni:
primirea,
înregistrarea,
tratarea specială după caz,
triajul medical,
acordarea asistenţei medicale conform indicaţiilor medicale,
pregătirea pentru evacuarea ulterioară ori
tratamentul lezaţilor până la rezultatul definitiv.

Etapele asistenţei medicale în condiţiile urgenţelor cu victime multiple
Procesul de acordare a asistenţei medicale populaţiei
în cazul producerii urgenţelor cu victime multiple sau al dezastrelor se divizează convenţional în două etape:
Etapa prespitalicească include asistenţa medicală care se acordă nemijlocit în focarul dezastrului, în punctele de concentrare a lezaţilor, în instituţiile medico-sanitare aflate în zona dezastrului şi care şi-au păstrat capacitatea de a activa, în punctele medicale avansate şi, în unele cazuri, în spitale (detaşamente) de campanie.
Etapa spitalicească include asistenţa medicală care se acordă în instituţiile medico-sanitare ce primesc victimele evacuate din zona dezastrului: spitale (de profil general şi specializate), instituţii de medicină primară şi de reabilitare.

I.zonă dezastrului
punct de colectare a victimelor
punct de colectare a victimelor
PUNCT MEDICAL AVANSAT și/sau SPITAL de câmp
SPITAL de Profil general
SPITAL
SPECIALIZAT
II.ETAPA PRESPITALICEASCĂ
III. ETAPA SPITALICEASCĂ
ASISTENȚA MEDICALĂ ÎN DEZASTRE(CONCEPȚIE)

I.
punct de colectare a victimelor
punct de colectare a victimelor
SPITAL de Profil general SPITAL de câmp (Ucraina)
ASISTENȚA MEDICALĂ ÎN DEZASTRE(CODRII 2011)
PUNCT MEDICAL AVANSAT (Belgia)
I.
I.
I.
SPITAL
SPECIALIZAT
punct de colectare a victimelor
I.

SCHEMA PRINCIPIALĂ DE INSTALARE A ETAPEI MEDICALE

Punct medical avansat de ultimă generație achiziționat de către Primăria Cluj-Napoca
punctul medical avansat, care include și o ambulanță, poate fi utilizat, și în lupta împotriva COVID-19, permite intervenția în caz de urgență pentru minimum 20 de persoane.
Dotări :
– două corturi cu dotări performante pentru prim ajutor și intervenție rapidă;
– sistem de încălzire pentru cort – 2 buc;
– sistem aer condiționat mobil pentru cort – 2 buc;
– sistem de iluminare interioară pentru corturi – 3 buc;
– generator curent electric – 2 buc;
– tambur prelungitor cablu electric – 2 buc;
– brancarde simplă, cu spătar, dublă colapsabilă și colapsabilă – 26 buc;
– suport pentru 4 perfuzii – 15 buc;
– rucsac medical – 4 buc;
– aspirator de secreții portabil – 2 buc;
– monitor funcții vitale cu trepied și suport – 5 buc;
– ventilator pacient – 2 buc.

CERINŢELE CĂTRE TERENUL DE INSTALARE А PUNCTULUI MEDICAL
o suprafaţă de minim 100 x 100 m cu respectarea următoarelor cerințe:
terenul să fie ales în apropierea nemijlocită de căile de evacuare şi de o sursă de apă potabilă;
suprafaţa terenului să asigure instalarea comodă a secţiilor funcţionale;
terenul să fie ales în apropierea maximum posibilă de focarele de pierderi sanitare în masă;
terenul să nu fie contaminat cu substanţe radioactive, toxice sau bacteriene;
starea sanitaro- epidemiologică a terenului satisfăcătoare.

APLICAȚII INTERNAȚIONALE - CODRII 2011

Echipe medicale(CODRII 2011)

130 “victims”
250 dummies

Madrid - 2004

Căutare şi evacuare din ruine şi încăperile blocate

Triajul medical în urgenţe de sănătate publică soldate cu victime multiple
Şi la etapa I, şi la etapa a II-a medicală, în caz de pierderi sanitare în masă, apare necesitatea strictă de a selecta lezaţii, oferindu-le prioritatea în acordarea ajutorului medical în primul rând celor care au şanse de a supravieţui.
Triajului medical al lezaţilor – repartizarea răniţilor şi bolnavilor pe grupe, ce necesită măsuri omogene curativ-profilactice şi de evacuare şi transport, conform indicațiilor medicale și volumului ajutorului medical stabilit la etapa medicală.
În R.Moldova triajul medical este reglementat de Ghidul naţional privind triajul medical în incidente soldate cu victime multiple şi dezastre, pus în aplicare prin Ordinul MS nr. 249 din 15 aprilie 2010.
Triajul medical se efectuează de echipele de triaj în frunte cu unul dintre cei mai experimentaţi medici.

Ce este triajul medical?
”A sorta”
Este procesul prin care se sortează victimele unui accident, în grupe, bazat pe necesitatea acestora pentru îngrijiri medicale imediate şi transport.

Semnele de triaj
În orice împrejurări trebuie să ţinem cont că, la orice etapă medicală, răniţii şi bolnavii trebuie să fie repartizaţi în conformitate cu semnele de triaj:
semnul pericolului lezaţilor pentru persoanele din jur;
semnul de tratament;
semnul de evacuare.
În conformitate cu nivelul pericolului pentru cei din jur, toţi răniţii şi bolnavii se împart în trei grupe:
1) contaminaţii cu substanţe radioactive, toxice, bacteriene (necesită tratare sanitară, dar şi dezactivarea, degazarea şi dezinfecţia îmbrăcămintei);
2) bolnavii infecţioşi (vor fi trimişi în izolatoare);
3) răniţii şi bolnavii care nu prezintă pericol pentru cei din jur.

Grupe de triaj conform necesităţii în acordarea ajutorului medical
1. lezaţii şi bolnavii care necesită ajutor medical la etapa medicală dată;
2. lezaţii şi bolnavii care nu necesită ajutor medical la etapa medicală dată;
3. lezaţii şi bolnavii care au traume (răniri) sau îmbolnăviri incompatibile cu viaţa (în stare de agonie).
!!! În rezultatul triajului medical în grupa răniţilor şi bolnavilor care necesită ajutor medical la etapa medicală dată se determină secţia funcţională unde va fi acordat ajutorul medical şi ordinea acordării acestui ajutor medical (triajul medical în cadrul formaţiunii).

Triajul de evacuare şi transport
În grupa răniţilor şi bolnavilor care nu necesită ajutor medical la etapa medicală dată şi acelor care au primit ajutor la etapa dată şi necesită evacuare se determină: unde, cu ce transport, în care ordine, în ce poziţie trebuie de evacuat rănitul ori bolnavul (triajul de evacuare şi transport).
Este necesar de asemenea de stabilit necesitatea prezenţei însoţitorului medical în timpul evacuării lor.
grupe:
supuşi evacuării la etapele următoare;
supuşi lăsării la etapa dată pentru tratamentul definitiv ori temporar netransportabili;
supuşi întoarcerii pentru tratament ambulatoriu la locul de trai.

Echipa de triaj
Echipa de triaj - componenţă:
un medic,
două asistente medicale (felceri),
doi registratori,
o echipă de sanitari brancardieri.
Triajul medical este efectuat în baza determinării diagnosticului ori îmbolnăvirii şi pronosticului lor, ce reflectă caracterul de diagnostic şi pronostic al acestuia.
Rezultatele triajului medical la etapele medicale se înscriu în fișele de triaj şi în documentele medicale care însoţesc lezatul ori bolnavul.

Tipuri de triaj
Triajul primar
Triajul secundar
Triajul terțiar

În funcţie de caracterul şi gravitatea leziunilor contractate şi de gradul de urgenţă în acordarea asistenţei medicale şi evacuării, victimele dezastrului se repartizează în 5 grupe de triaj.
Fiecărei grupe de triaj i se atribuie un cod color: roşu, galben, verde, gri şi negru.

Fişa de triaj(aversul)

Fişa de triaj(reversul)

Algoritmul de triaj rapid în volum minim(TRAMIN):

Grupe de triaj la etapa prespitalicească :
răniţii şi bolnavii care au nevoie de ajutor medical de urgenţă, neefectuarea căruia va duce la deces;
răniţii şi bolnavii care vor primi ajutor medical în al doilea rând;
lezaţii în stare terminală (agonie) şi cei temporar netransportabili;
răniţii şi bolnavii care vor fi evacuaţi la etapa spitalicească;
răniţii şi bolnavii care pot ieşi din focar de sine stătător sau cu ajutorul altor persoane.
În condiţii egale, prioritatea în acordarea ajutorului medical se oferă copiilor şi femeilor gravide.
La etapa prespitalicească, o deosebită atenţie se acordă pregătirii lezaţilor pentru evacuare (după destinaţie).

Grupe de triaj la etapa spitalicească :
Grupa I – lezaţii extrem de gravi, cu leziuni incompatibile cu viaţa, care se află în stare terminală (dereglări profunde ale cunoştinţei, scăderea stabilă a TA sub nivelul critic, insuficienţă respiratorie acută etc.); ei au nevoie de îngrijire simptomatică.
Grupa II – lezaţii gravi, cu leziuni periculoase pentru viaţă, care au nevoie de măsuri de urgenţă după indicaţiile vitale, sunt îndreptaţi în secţiile antişoc, de reanimare, sala de intervenţii chirurgicale etc.
Grupa III – lezaţii gravi şi de gravitate medie, fără pericol pentru viaţă; ajutorul medical le va fi acordat în al doilea rând.
Grupa IV – lezaţii de gravitate medie şi uşoară; ei vor fi trimişi la locul de trai sau de redislocare a populaţiei pentru tratamentul şi supravegherea de ambulatoriu.

EVACUAREA MEDICALĂ
Evacuarea medicală reprezintă un sistem de măsuri de înlăturare din zona dezastrului a lezaţilor care necesită ajutor medical şi tratament în exteriorul focarului.
Scopurile evacuării medicale:
acordarea la timp a ajutorului medical şi tratamentului prin transportarea rapidă a lezaţilor în etapele medicale;
asigurarea capacităţii de manevrare cu forţele şi mijloacele medicale implicate în lichidarea consecinţelor catastrofei;
internarea, tratamentul definitiv şi reabilitarea medicală a lezaţilor.

Măsuri necesare:
evacuarea medicală trebuie să fie bine organizată;
acordarea primului ajutor sau/şi primului ajutor medical e obligatorie până la evacuarea lezaţilor la etapa spitalicească;
autosanitarele vor fi folosite doar pentru evacuarea lezaţilor gravi;
autobuzele şi autocamioanele trebuie să fie amenajate cu instalaţii sanitare unificate pentru evacuarea răniţilor şi bolnavilor pe brancarde;
răniţii gravi să fie aşezaţi pe brancarde cu capul spre direcţia evacuării, iar căpătâiul brancardei – ridicat cu 10–15 cm faţă de membrele inferioare;
răniţii gravi, în timpul evacuării, trebuie să fie însoţiţi de persoane medicale cu studii medii şi mijloace de îngrijire;
în mijloacele de transport, de regulă, se îmbarcă răniţii şi bolnavii cu lezări similare (combustii, fracturi etc.);

la punctele de asistenţă medicală de urgenţă (la locurile de adunare a lezaţilor) trebuie să activeze o asistentă medicală (un felcer) pentru dirijarea şi dirijarea evacuării lezaţilor;
în toate cazurile, inclusiv când lezaţii se evacuează cu autovehicule proprii, trebuie efectuată evidenţa răniţilor spre evacuare; trebuie înregistrate instituţia medicală concretă, tipul şi numerele mijlocului de transport;
la o distanţă de 3–5 km de la spitalele instalate pe teren – să fie organizat un punct medical avansat (PMA), cu misiunea de a distribui lezaţii în etapele medicale specializate.
!!! Sistemul de tratament pe etape, cu evacuarea după destinaţie, este un sistem clasic, care, în funcţie de condiţii, poate fi schimbat.

EUMOLDEX 2017
În perioada 18 -21 septembrie 2017 a avut loc exercițiul de amploare EUMOLDEX 2017. Aplicațiile au fost organizate de Inspectoratul General pentru Situații de Uregență al MAI în comun cu Programul pentru Reducerea Dezastrelor ( PPRD East 2).
Au participat echipe de salvatori din șase țări partenere ( Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina și Republica Moldova, dar și trei țări care lucrează în mecanizmul protecției civile, cum ar fi Cehia, Danemarca și România. Acest exercițiu reprezintă o oportunitate unică pentru toate statele participante de a testa și a îmbunătăți potențialul de gestionare a riscurilor și dezastrelor. Aplicațiile s-au desfășurat în condiții apropiate de cele reale, iar echipele participante, pe parcursul desfășurării acțiunilor, au locuit în condiții de tabără. Salvatorii s-au confruntat cu dezastre de amploare ca inundații, seisme, accidente și incendii. Echipele au lucrat în comun și au fortificat capacitățile de comunicare și luare a deciziilor în situații de criză majoră. Mai mult, intrevenția acestora a fost monitorizată de un grup de observatori, care au menirea de a aprecia conlucrarea statelor. În total în perioada desfășurării exercițiului în țara noastră s-au aflat reprezentanți din 23 state ale lumii. Ultimile aplicații de amploare desfășurate în Republica Moldova în domeniul gestionării situațiilor excepționale au avut loc în 2011, în care au participat 32 de țări.

Mulțumesc pentru atenție!